sâmbătă, 26 februarie 2011
SURDITATE SI RECUPERERE
Bun venit în lumea sunetelor
În calitatea mea de preşedinte al asociaţiei doresc să fac un scurt istoric: Deşi funcţionăm doar de un an, deja avem căteva realizări. Cu bucurie amintesc că asociaţia noastră a fost prezentă cu un ştand propriu la Conferinţa Natională ORL la Timisoara în iunie 2008. În septembrie am reuşit să ne strângem împreună cu copiii noştrii în frumoasa tabară de la Valea Sadului, lângă Sibiu, unde schimbul de experienţă a fost benefic, cred pentru toată lumea. Mai mult, în cadrul programului taberei am reuşit pe lângă multele activităţi să ţinem şi o şedintă a asociaţiei. Totodată sunt fericit in legătură cu faptul că acţiunea de strângere a unor donaţii prin intermediul formularului
„2% din impozit” lansat în mai 2008, cu ocazia şedinţei de la Sibiu, a avut ecou.
Deasemenea consider că realizarea filmului documentar despre implantul cohlear în Romania, cu titlul „Bun venit in lumea sunetelor”, reprezintă o mare valoare. Filmul a avut un răsunet puternic, fiind difuzat de trei ori în emisiuni TV (la TVR şi N24). În urma emisiunii moderate de Doru Braia la N24, cu participarea deputatului din Parlament Costică Canacheu, a dr. ing. Antonius Stanciu cât şi la telefon a doamnei Carmen Şotângă, director adjunct în Ministerul Sănătăţii Publice, am primit donaţii considerabile ca răspuns la acest film documentar.
Am reuşit să angajăm o contabilă pentru a putea funcţiona în perfectă legalitate. Într-o fază avansată se află postarea unui site pe internet (www.hipoacuzici.ro), iar forumul pentru părinţi este în pregătire. De asemenea asociaţia a iniţiat demersuri la diferite autorităţi din administraţia de stat, cum ar fi: obţinerea gradului de handicap grav, specializarea unor logopezi pentru copii cu implant şi altele conform statutului asociaţiei.
În urma iniţiativelor întreprinse în tot acest timp, ne bucurăm de faptul că numărul membrilor cotizanţi este in creştere, iar printre membrii asociaţiei noastre se află şi persoane simpatizante cum ar fi medici ORL, logopezi si psihologi.
Cu acestă ocazie fac un apel către toti membrii asociaţiei prin care subliniez importanţa cotizaţiei, pentru a putea finanţa proiectele asociaţiei. Deasemenea sper ca odată cu apariţia acestui număr al revistei, tot mai mulţi oameni de bine să fie încurajaţi să facă donaţii catre asociatia noastră. Contul nostru se găseşte în pagina 16.
În încheiere mulţumesc respectuos doamnei Gina Stanciu, familiei Felicia si Adrian Mihuţ, familiei Maria şi Dănuţ Loghin, domnei Ana Maria Mureşan, domnului Valentin Gora, domnului Cristian Mitroi, domnului avocat Florin Albulescu (pentru sprijin la formularea statutului şi acreditarea la autorităţile juridice), firmelor AUDIOLUX şi EUROLEGAL, firmei MED‑EL precum şi tuturor celorlalţi care au sprijinit activitatea noastră.
Toni Bogdan, Ploieşti
Preşedintele Asociaţiei „Ascultă viaţa”
Tel: 0729 – 390 040; 0244 – 522 726
Despre noi. O scurtă retrospectivă după primul an
Obiective principale de viitor
• Încadrarea corectă şi egală în handicap grav a pacienţilor hipoacuzici indiferent de domiciliu
• Elaborarea şi tipărirea unui ghid logopedic pentru părinţi
• Realizarea unui reportaj filmat despre tabara din Valea Sadului
4
Bun venit în lumea sunetelor
Dragi părinţi!
Doresc ca începând cu acest număr al revistei să vă supun atenţiei unul din scopurile pentru care am aderat la Asociaţia Ascultă Viaţa şi anume acela al obţinerii gradului de handicap GRAV. Criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap sunt detaliate în legislaţia actuală în Monitorul Oficial Partea I nr. 885bis din 27 decembrie 2007.
Prin programul de implant cohlear statul urmăreşte recuperarea pentru societate a indiviziilor implantaţi; de aceea şi investeşte. Personal consider vârsta de 6 ani ca fiind maximă pentru deţinerea gradului de handicap grav. Dacă implantarea are loc la vârsta optimă de 2 până la 3 ani, atunci până la 6 ani copilul se poate recupera suficient pentru a merge în învăţământul de masă, implicarea părinţilor fiind însă importantă.
Aştept cu interes opiniile dumneavoastră, argumentele pro sau contra.
Cristian Mitroi (Bucureşti)
Tel: 0724 – 217 012; sau 0726 – 705 221
Avantajele sunt:
• alocaţie dublă;
• ajutor suplimentar;
• indemnizaţie pentru însoţitor;
• scutire de impozit;
Dezavantaje:
• excluziune socială;
• restricţii la încadrarea în muncă.
Asociaţia s-a întrunit deja în a treia sedinţă (Septembrie 2008 la Cabana Nora) (Foto: Iulian Dumitru)
5
Bun venit în lumea sunetelor
Extrase din acte normative ale legislaţiei din Romania
Lege nr. 448 din 6 decembrie 2006 / republicată în Monitorul Oficial din 3 ianuarie 2008
Art. 12. (1) Persoana care are în îngrijire, supraveghere şi întreţinere un copil cu handicap beneficiază, după caz, de următoarele drepturi:
a) concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap sau, după caz, stimulent lunar, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani, în condiţiile de acordare prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 7/2007;
b) concediu şi o indemnizaţie pentru creşterea copilului cu handicap în cuantum de 450 lei, pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani;
Art. 85. (1) Persoanele cu handicap beneficiază de drepturile prevăzute la art. 6 pe baza încadrării în grad de handicap, în raport cu gradul de handicap.
(2) Încadrarea în grad şi tip de handicap a copiilor cu handicap se face de comisia pentru protecţia copilului.
(3) Încadrarea în grad şi tip de handicap a adulţilor cu handicap se face de comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap.
(4) Comisiile prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt organe de specialitate ale consiliilor judeţene, după caz, ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(5) Criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap sunt aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, până la 30.11.2007.
Art. 86. (1) Gradele de handicap sunt: uşor, mediu, accentuat şi grav.
(2) Tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
Normă metodologică din 14/03/2007 de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006
Art. 12. În vederea obţinerii unui loc gratuit în tabere de odihnă pentru preşcolarul sau elevul cu handicap, părintele ori reprezentantul legal al acestuia va depune o cerere la unitatea de învăţământ de care aparţine, însoţită de copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap. Studentul cu handicap va depune cererea personal sau prin reprezentant.
Ordin pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se
stabileşte încadrarea în grad de handicap, publicat in Monitorul Oficial din 27.12.2007
II. Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcţiilor auzului
Parametrii funcţionali:
• Audiometrie (subiectivă – liminară sau supraliminară sau audiometrie vocală şi obiectivă cu potenţiale evocate),
• Impedansmetrie şi otoemisiuni acustice
Deficienţă accentuată / Handicap accentuat:
• Pierderea auditivă peste 70 dB care se protezează greu, asociată cu tulburări psihice şi de limbaj;
• Surditate congenitală sau dobândită înaintea achiziţionării limbajului însoţită de mutitate (surdocecitate cu demutizare slabă/nulă), cu pierdere peste 90 dB (cofoză)
6
Bun venit în lumea sunetelor
Conferinţa Naţională ORL 2008
Secţiune specială în legătură cu implantul cohlear
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” din Timişoara împreună cu Asociaţia Medicilor din România şi Societatea de ORL şi chirurgie cervico-facială au organizat la Timişoara în perioada 4 - 7 iunie 2008 Conferinţa Naţională ORL, de data această cu participare internaţională. Conferinţa care a întrunit aproximativ 500 de participanţi a fost împărţită pe mai multe secţiuni, în cadrul lor prezentându-se noutăţi ORL, ale tehnicii medicale şi ale pieţei de medicamente, realizându-se totodată schimburi importante de informaţii şi cunoştinţe între specialiştii prezenţi.
Consemnăm şi faptul îmbucurător că Asociaţia „Ascultă Viaţa” a fost prezentă timp de două zile cu un ştand informativ propriu, oferind celor interesaţi DVD-uri cu filmul documentar „Bun venit în lumea sunetelor” cât şi numărul inaugural al acestei reviste. De altfel filmul a fost distribuit şi în mapa oficială cu materialele conferinţei.
Ca o premieră, în cadrul acestei conferinţe s-a organizat o secţiune specială pentru cei implicaţi în activităţile conexe implantului cohlear. Joi, 5 iunie, s-au prezentat următoarele conferinţe:
• “Implantul cohlear sub vârsta de 5 ani” - prof. dr. S. Cotulbea (Timişoara)
• “Implantul cohlear la pacienţii cu resturi auditive” – prof. dr. A. Nahler (Austria)
• “Hipoacuzia neurosenzorială. Actualităţi terapeutice”- prof. dr. D. Mârţu (Iaşi)
• “Diagnosticul hipoacuziilor la copii”- prof. dr. L. Michels (Germania)
• “Monitorizarea şi controlul programului de reabilitare după implant cohlear”- dr. H. Stefănescu (Timişoara)
Vineri, 6 iunie, au fost prezentate lucrări realizate de către colectivele implicate în activitatea de implant cohlear din România, între altele:
• “Implantul cohlear şi de ureche medie. Prezent şi perspective în Clinica ORL Timişoara” – prof. dr. S. Cotulbea
• “Primul implant binaural din România. Tehnica chirurgicală şi rezultate”- dr. L. Rădulescu (Iaşi)
• “Înregistrarea potenţialului de acţiune compus al nervului auditiv (ECAP) la copiii cu implant cohlear PULSARCI100- dr. S. Cozma (Iaşi)
• “Abilitatea auditiv-verbală la copiii cu implant cohlear”- logoped M. Fotescu (Bucureşti)
• “Etape în recuperarea logopedică la copiii cu implant cohlear” – logoped D. Flondor (Timişoara)
• “Copilul cu implant cohlear. Studiu de caz”- logoped C. Stefănescu (Sibiu)
• “Evaluarea copilului cu implant cohlear. Studii de caz”- audiolog A. Bologa (Sibiu)
• “O nouă incizie pentru implantul cohlear MED-EL”- dr. L. Rădulescu (Iaşi)
Discuţiile, uneori aprinse, dar la obiect, au încheiat prima întâlnire cu multe materiale, inspirate din munca de zi cu zi a celor implicaţi în această activitate destul de nouă în România, dar suficient de “veche” de acum, pentru a aştepta o nouă întâlnire, în care rezultatele prezentate să fie şi mai motivatoare.
Daiana Flondor, logoped, Timişoara
Tel: 0722 – 466 939
7
Bun venit în lumea sunetelor
Jurnal de tabără
Undeva pe Valea Sadului, în Mărginimea Sibiului, se deschide în faţa noastră un peisaj de munte cu iarbă proaspătă, păduri liniştite şi cabane îndrăzneţe. Suntem întâmpinate de glasuri suave de copii şi de zâmbetele regăsirii în cea de-a doua tabără pentru copii cu implant cohlear. Copii de toate vârstele se bucură de libertatea pe care le-o oferă natura, cei mici se joacă şi aleargă liber, cei mari povestesc. Libertatea lor e relativă. Ei sunt atent supravegheaţi de ochii vigilenţi ai părinţilor şi specialiştilor. Programul taberei include activităţi organizate pentru specialişti, părinţi şi elevi.
Un program echilibrat. Necesităţi pentru viitor
Specialiştii, veniţi din toate colţurile tării, şi-au împărtăşit experienţele terapeutice şi educative, au vorbit deschis despre realizări dar şi despre problemele pe care le întâmpină în recuperarea copiilor cu implant cohlear. Chiar dacă opiniile şi abordările au fost diferite, fiecare venind cu ceva nou, toţi au îmbrăţişat ideea că e necesară implementarea unui program naţional de educaţie timpurie pentru copiii cu deficienţe de auz. Pentru susţinerea acestei idei s-au pus bazele unei colaborări între specialiştii din toată ţara în vederea realizării unui proiect care să răspundă acestei necesităţi.
Părinţii au participat la mai multe sesiuni de comunicări, susţinute de specialişti, pe diverse teme cum ar fi: drepturile şi nevoile copilului, abordarea în echipă a problematicii familiei copilului deficient de auz, importanţa intervenţiei timpurii în formarea competenţelor de comunicare. Prin aceste activităţi părinţii au fost familiarizaţi cu cele mai noi informaţii teoretice şi practice în ceea ce priveşte recuperarea copilului cu implant cohlear. A fost un prilej de a purta un dialog deschis cu specialiştii despre realizările, temerile, problemele şi aşteptările părinţilor în ceea ce priveşte educaţia şi viitorul copiilor.
Schimb de experienţă ...
Părinţii şi-au împărtăşit unii altora experienţele proprii, s-au sfătuit şi s-au susţinut reciproc. A existat acel sentiment că nu sunt singuri, acel sentiment de solidaritate al persoanelor care împărtăşesc aceleaşi nevoi, griji şi preocupări. S-a format un grup, un grup în care fiecare s-a regăsit.
Prin organizarea activităţilor de Ice-Break, părinţii au reuşit să se relaxeze, să uite pentru un moment de probleme, dar în acelaşi timp să se cunoască mai bine, să capete încredere în ceilalţi, să se sprijine pe ceilalţi pentru a realiza ceva.
(continuare în pagina 16)
Antrenamentul respiratoriu face parte din logopedie (Foto: Iulian Dumitru)
Gata? Gata, Gata? Activităţi Ice-Break pentru părinţi (Foto: Florin Surdu)
8
Bun venit în lumea sunetelor
Prof. univ. Dr. med. Stan COTULBEA, membru de onoare al Asociaţiei „Ascultă Viaţa”
Cu mare bucurie şi profund respect salutăm alegerea distinsului profesor universitar şi medic chirurg Dr. med. Stan COTULBEA, care, de-a lungul anilor, a fost şi preşedintele Comisiei Naţionale ORL din România, ca membru de onoare al Asociaţiei „Ascultă Viaţa”.
Să înţelegem implantul cohlear
Cum auzim?
Urechea internă (cohleea)
Cohleea este un organ de formă elicoidală, umplut cu un lichid. Ea conţine celule ciliate deosebit de sensibile care se pun în mişcare ca răspuns la stimularea vibratorie. Nervul auditiv preia răspunsul electric al celulelor ciliate şi îl transportă la centrul auditiv al creierului.
Ce este implantul cohlear?
Implantul cohlear este o opţiune medicală pentru pacienţii suferind de hipoacuzii severe şi profunde. Implantul cohlear înlocuieşte partea nefuncţională a cohleei, prezentând în mod direct semnalele necesare nervului auditiv.
Criterii generale de selecţie a candidaţilor pentru un implant cohlear:
• Pentru copii, hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală
• Vârsta la implantare poate fi chiar de câteva luni, în funcţie de circumstanţe individuale şi de practicile medicale locale
• Protezele auditive clasice nu ajută
• Nu există contraindicaţii medicale
• Există o motivaţie semnificativă a familiei şi aşteptări realiste în vederea succesului
• Există acces la reabilitare şi educaţie specifică după implantare
Cohleea
9
Bun venit în lumea sunetelor
Ce este important pentru succesul implantului?
Din experienţa prof. univ. dr. Wolf-Dieter Baumgartner
Diagnosticul corect şi timpuriu. Factorul timp
În Austria acum 20 de ani copiii care erau diagnosticaţi cu deficienţe de auz aveau 4 - 5 ani. În acel moment procesul auditiv şi de dezvoltare a vorbirii ar trebui să fie însă încheiat. De aceea vorbim despre o afecţiune permanentă a copilului care nu este implantat la timp. „Astăzi diagnosticăm deficienţe auditive cel târziu până la o vârstă de 2 ani, de multe ori chiar în jurul vârstei de 4 luni. Prin aceasta li se deschid copiilor cu deficienţe de auz noi posibilităţi“, spune prof. univ. dr. Wolf-Dieter Baumgartner din Viena.
Prof. Baumgartner: „Esenţială este o cât mai timpurie posibilitate a unui implant. La copii cu deficienţe de auz cel mai bine este ca acest implant să fie făcut până la vârsta de 12 luni.“ Astfel aceşti copii, conform specialiştilor ORL, au şansa maximă de a absolvi cu succes o şcoala normală. Dacă implantul se realizează abia între vârsta de 2 – 4 ani, această şansă este de doar 50 %.
Munca logopedului. Munca părinţilor
Indiferent cât de impresionante se prezintă sucesele chirurgicale, doar cu un implant nu se realizează nimic. „După aceea începe munca logopedului“, spune prof. Baumgartner. „Acest lucru este esenţial pentru copiii născuţi surzi. Copilul trebuie să înveţe să dea un sens noilor informaţii auditive şi trebuie să trăiască mereu într-un mediu de comunicare audio-verbală.“
Important este deasemenea ca părinţii să fie „co-terapeuţi“ care să acorde copilului o suficientă atenţie acustică, să vorbească cât de mult cu el, să comunice prin priviri, astfel încât să încurajeze copilul în dezvoltarea auzului şi a vorbirii sale.
Prof. univ. dr. Wolf-Dieter Baumgartner activează ca medic specialist cu renume mondial la clinica universitară a Spitalului AKH din Viena.
Text extras din revista „PEOPLE. Menschen und Medizin im Wiener AKH“ (ediţia 1/2007)
Lucian Blaga „Scoica“
C-un zâmbet îndrăzneţ privesc în mine
şi inima
mi-o prind în mână. Tremurând
îmi strâng comoara la ureche şi ascult.
Îmi pare
că ţin în mâini o scoică,
în care
prelung şi neînţeles
răsună zvonul unei mări necunoscute.
O, voi ajunge, voi ajunge
vreodat’ pe malul
acelei mări pe care azi
o simt,
dar nu o văd?
Din volumul: Poezii, ediţie îngrijită de George Ivaşcu, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1966
10
Bun venit în lumea sunetelor
Am devenit o mare familie
Suntem familia Pârlea din Brăila. Povestea noastră pe scurt: Acum 14 ani am trăit cea mai mare bucurie a vieţii, venirea pe lume a lui Alexandru. După 6 luni această bucurie a început să fie umbrită de bănuiala că Alex n-ar auzi. Lupta de a convinge familia, medicii din Brăila şi apropiaţii, că Alex nu aude, a durat mai mult de doi ani. În sfârşit, am ajuns la Bucureşti, la domnul dr. Pascu care a stabilit diagnosticul: Hipoacuzie de percepţie profundă bilaterală.
La vremea aceea singura metodă practicată în România privind reabilitarea copilului surd era folosirea protezelor auditive şi logopedie, foarte multă logopedie. Timp de 4 ani şi 7 luni am lucrat logopedie la Bucureşti cu doamna Cazacu, la Brăila cu doamna David şi acasă în familie. Din păcate însă protezarea nu a adus nici-un beneficiu auditiv.
În anul 2000 am aflat că există tehnica implantului cohlear, dar în România de această tehnică până atunci beneficiaseră doar 5 adulţi operaţi în premieră la Spitalul ORL Panduri din Bucureşti. Un coleg de serviciu care avea acces la internet a solicitat ajutor pentru Alex la mai multe firme. Singura firmă care a recepţionat strigătul nostru de ajutor a fost MED‑EL. Alex este primul copil din România cu implant cohlear. El avea 7 ani şi 3 luni când a fost implantat, deci era la limita maximă de a mai fi recuperat, dar am avut încredere că Dumnezeu ne va ajuta. După încă doi ani de logopedie intensă cu sprijinul doamnei Cazacu la Bucureşti, Alex a putut fi înscris la şcoala de masă, iar acum este în clasa a VI-a şi suntem mândri de rezultatele lui bune.
La începutul acestui drum am fost singuri. Treptat ni s-au alăturat şi celelalte familii cu copii implantaţi, iar după prima tabără organizată la iniţiativa firmei MED‑EL la Moeciu de Sus în septembrie 2007, noi toţi am devenit marea familie a celor cu copii implantaţi din România. Spun acest lucru deoarece la Moeciu s-au pus bazele Asociaţiei persoanelor cu deficienţe de auz „ASCULTĂ VIAŢA”, care a demarat deja procedurile de a face cunoscute autorităţilor statului nevoile copiilor în cauză şi de a cere sprijinul necesar atât pentru această generaţie de copii, cât şi pentru viitoarele generaţii.
Reuşita şi beneficiile taberei de la Moeciu a determinat firma MED‑EL de a sprijini în continuare asociaţia noastră de a ne reîntâlni exact la un an, de data aceasta la Râul Sadului în judeţul Sibiu. În acest loc minunat atât noi părinţii cât şi copiii am trăit bucuria reîntâlnirii, cât şi bucuria de a cunoaşte alţi fraţi şi surori de suferinţă. Am avut ocazia încă odată de a ne împărtăşi metodele care au dat roade în reabilitarea copiilor noştri, iar prin intermediul activităţilor desfăşurate în tabără am învăţat că în echipă ai mai multe şanse de izbândă decât fiind singuri. Cheia succesului este încredere, comunicare cât mai multă zi de zi şi - nu în ultimul rând - răbdare.
În concluzie, tabăra de la Râul Sadului a fost a doua reuşită a echipei de specialişti (logopezi, audiologi, ingineri, psihologi, profesori) în a sprijini copiii noştri să audă, să vorbească, într-un cuvânt: să fie copii normali.
Mariana şi Mirel Pârlea, Brăila
Tel: 0766 – 535 596; sau 0746 – 238 633
Alex & Alex cu un bun prieten
(Foto: Iulian Dumitru)
11
Bun venit în lumea sunetelor
Consultaţii juridice
Există cazuri când anumiţi funcţionari pe plan
local nu dispun de cunoştinţe la zi în ce priveşte
acordarea unor drepturi ale solicitanţilor cu
copii hipoacuzici. Asociaţia se străduieşte să
elucideze asemenea situaţii. Pentru informaţii şi
consultaţii juridice vă puteţi adresa la:
• Cristian Mitroi, Bucureşti, Tel. 0724 – 217 012
• dr. ing. Antonius Stanciu, Timişoara,
Tel. 0722 – 33 15 84 sau 0356 – 107 031
CHEMARE
Asociaţia trăieşte prin activitatea şi contribuţiile membrilor ei. Conform statutului
pot deveni membri cotizanţi toţi părinţii unor copii cu deficienţe de auz, dar şi orice
persoană care doreşte să sprijine activităţile asociaţiei. Declaraţii de înscriere le puteţi
obţine prin secretariatul asociaţiei.
Doar împreună putem reuşi! Aderaţi la asociaţia noastră în număr cât mai mare!
Membrii ai Consiliului Director:
Toni Bogdan, Ploieşti, preşedinte Tel: 0729 – 390 040; 0244 – 522 726
Gina Stanciu, Sibiu, vicepreşedinte Tel: 0751 – 221 673; 0369 – 806 424
Dănuţ Loghin, Timişoara, secretar Tel: 0745 – 027 887; 0256 – 217 031
Nicoleta Dragomir, Brăila Tel: 0751 – 190 714; 0239 – 677 142
Cristian Mitroi, Bucureşti Tel: 0724 – 217 012; 0726 – 705 221
Un copil atent (Foto: Iulian Dumitru)
Desene ale unor mici artisti
realizate in tabăra 2008
12
Bun venit în lumea sunetelor
Cât de scump este ca şi copilul tău să-ţi spună “mama”
Dorinţa mi s-a împlinit! Sunt mama! Deja mă gândeam cât de fericită voi fi în clipa în care fetiţa îmi va spune “mama”. Dar timpul trecea şi această clipă întârzia să apară. Ceva nu era in ordine! M-au liniştit chiar şi medicii că mulţi copii ar vorbi târziu. Împlinise deja 2 ani, iar fetiţa mea, deşi inteligentă, totuşi nu întorcea capul atunci când o strigam, nu tresărea la zgomote puternice. Am cerut un consult de specialitate şi aşa am ajuns la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi – Clinica ORL. Diagnosticul a fost cumplit: hipoacuzie neurosenzorială profundă bilaterală. Mintea mea refuza adevărul. Cum, fetiţa mea timp de doi ani n-a auzit vorbele mele de alint?! N-a auzit atunci când îi cântam la culcare?
După starea de şoc am reuşit ca raţionalul să invingă emoţionalul. Exista o speranţă pentru recuperarea auzului: IMPLANTUL COHLEAR – speranţă pentru care trebuia să lupt din toate puterile. Atunci m-am lovit de realitatea crudă de care se lovesc foarte mulţi părinţi: există soluţia, dar nu există banii pentru că un astfel de implant costă mai mult de 20.000 EUR. Medicii de la Iaşi mi-au spus că a există o rezolvare: programul naţional în cadrul căruia copiii cu şanse de recuperare pot beneficia de gratuitate pentru operaţie şi implant. În etapa următoare am urmat întocmai indicaţiile medicale: protezare bilaterală, logopedie şi aşteptare, multă aşteptare!
Fetiţa a fost diagnosticată în martie 2006, însă abia la sfârşitul anului au fost aprobate fondurile pentru implant şi urma să aibă loc licitaţia. Dar din cauza unor proceduri legate de licitaţie fondurile s-au “pierdut”. Speranţele unor copii şi părinţi au fost spulberate! Revoltă ...furie...lacrimi...cui îi pasă?
N-am abandonat lupta şi în sfârşit, în ianuarie 2008 fetiţa a fost operată şi operaţia a reuşit! A fost realizat implantul cohlear tip MED-EL la nivelul urechii stângi. Doresc ca mulţumirile mele pentru clipa în care Viviana a tresărit pentru prima dată după ce i s-a activat implantul să fie adresate domnului prof. dr. Dan Mârţu, doamnei dr. Luminiţa Rădulescu şi, nu în ultimul rând, domnului dr. Sebastian Cozma şi întregii echipe medicale! Consider că operaţia în sine, activarea şi parametrizarea implantului înseamnă multă dăruire, sacrificii, totul înseamnă operă de artă! Vreau să mulţumesc tuturor pentru că în sfârşit a sosit şi pentru mine clipa mult aşteptată, când Viviana mă strigă “mama!”
Din experienţa mea pot să propun câteva măsuri pertinente în atenţia asociaţiei noastre:
• Şi în România încă din prima zi de viaţă a unui copil ar trebui să se facă toate investigaţiile necesare. Deficienţele fiind depistate din timp, şansele de recuperare sunt mari.
• Părinţii copiilor hipoacuzici ar trebui consiliaţi pentru a trece peste starea de şoc in care se află, să nu se simtă abandonaţi şi singuri.
• Existând destul de mulţi nou-născuţi cu astfel de deficienţe, ar trebui să se creeze programe speciale în care să fie implicaţi părinţii pentru a primi sfaturi practice cum să procedeze cât mai optim pentru recuperarea copiilor.
Rodica Lungu, Vaslui
Tel: 0745 – 389 044; 0335 – 408 586
Viviana (Foto: Iulian Dumitru)
13
Bun venit în lumea sunetelor
Centre entre entre entre entre medicale medicale medicale medicale medicale medicale medicale medicale pentru pentru pentru pentru pentru pentru implant implant implant implant implant implant implant co co hlear lear lear lear
Bucureşti:
Institutul de Fono-Audiologie
şi Chirurgie Funcţională ORL, Panduri
Str. Mihail Cioranu nr. 21, sector 5
Bucureşti:
Spitalul Clinic Colţea
B-dul I.C. Brătianu nr. 1, sector 3
Cluj-Napoca:
Spitalul Clinic Judeţean
de Urgenţă Cluj
Str. Clinicilor 3-5
Iaşi:
Spitalul Clinic
de Recuperare Iaşi
Str. Pantelimon Halipa nr. 14
Timişoara:
Spitalul Clinic
Municipal de Urgenţă
Str. Hector nr. 1
Bd. Revoluţiei 1989 nr. 15a
RO - 300034 TIMIŞOARA
Telefon: +40-356-10 70 31
Fax: +40-356-112 331
email: eurolegal.ro@gmail.com
Firma EUROLEGAL este
distribuitor de sisteme de
implant cohlear MED-EL
Oferim reglaje optime pentru următoarele produse de înaltă performanţă ale sistemului de implant cohlear MAESTRO:
14
Bun venit în lumea sunetelor
Informaţii de actualitate
Difuzarea filmelor documentare (în schimbul unor donaţii în favoarea asociaţiei)
1. Reportajul filmat „Bucuria reuşitei” care conţine imagini din tabăra de la Râul Sadului,
septembrie 2008, şi exemple ale unor copii, purtători de implant cohlear, va fi difuzat
în curând. Cei interesaţi se pot adresa membrilor Consiliului Director al asociaţiei cât şi
firmelor AUDIOLUX (Bucureşti) si EUROLEGAL (Timişoara).
2. Din filmul documentar „Bun venit în lumea sunetelor” mai există un stoc de câteva
exemplare disponibile. DVD-ul poate fi procurat prin domnul Valentin Gora, Bucureşti,
Tel. 0722 – 315 348.
Două tabere în 2009
• 28 iunie – 3 iulie la Râul Sadului, jud. Sibiu, cu maximum 90 de locuri.
• 30 august – 4 septembrie probabil în localitatea Mânăstirea Neamţ max. 60 de locuri.
Pentru informaţii suplimentare vă puteţi adresa membrilor Consiliului Director al asociaţiei (vezi
pagina 11) şi doamnei Antoneta Năstase, Bucureşti, Tel. 0722 – 325 182 sau 021 – 433 0103.
Firma SC POWER ENERGIE GRUP SRL
Unic importator pentru România al produselor VARTA din Germania vă oferă
baterii la cel mai bun raport calitate-preţ
Informaţii şi comenzi la
Tel: 021 – 31 55 710 sau 021 – 31 55 721
Fax: 021 – 31 39 636
Email: sales@powerenergie.ro
Adresa: SC POWER ENERGIE GRUP SRL BUCURESTI
Bdul Mihail Kogalniceanu Nr. 55, Etj 2, Ap 12, Sector 5, Cod 050104
Produsele se pot livra prin curier în 24 ore oriunde în Romania.
P675 pentru implant cohlear P10, P13 si P312 pentru proteze auditive
15
Bun venit în lumea sunetelor
Ne face o deosebită plăcere să vă oferim PROMOŢIA SPECIALĂ AUDIOLUX pentru cabluri şi compartimente de baterie pentru implanturi cohleare MED‑EL: pentru fiecare două cabluri stricate pe care le aduceţi la unul dintre sediile AUDIOLUX, veţi primi GRATUIT un cablu nou. De asemenea, pentru fiecare două compartimente de baterie uzate pe care le aduceţi la unul dintre sediile AUDIOLUX veţi primi GRATUIT un compartiment de baterie nou.
Suntem APROAPE DE DUMNEAVOASTRĂ! Ne puteţi găsi la centrele noastre din:
Bacău: Str. Stadionului Nr. 11, Sc.5, Parter, Tel: 033.441.15.42, Mobil 0740.179.489
Bucureşti: Calea Crângaşi, Nr. 5, Bl. 3, Sector 6, Bucureşti, Tel: 021.637.25.98, Mobil: 0745.076.993
Buzău: Str. Unirii, Bl. 18, Sc. C, Parter, Tel: 0238.716913, Mobil: 0723.219812
Constanţa: Bd. Tomis, Nr. 332, Bl. M1, Ap. 4, Sc. A, Tel: 0241.544.384, Mobil: 0741.578.946
Craiova: Bd. Unirii, Nr. 39 G, Tel: 0251.418.709, Mobil: 0747.067.822
Oradea: Bd. Republicii, Nr. 17, Ap. 4A, Tel: 0259.472.420, Mobil: 0743.733.324
Ploieşti: Str. Toma Caragiu, Nr. 2-4, Complex Artem, Tel: 0344.801.564, Mobil: 0721.387.168
Sibiu: Al. Fraţii Buzeşti, Bl. 7, Ap. 45, Tel: 0269.233.593, Mobil: 0748.485.860
Suceava: Str. Ana Ipătescu 2, Bl. E1, Sc. A, Ap. 3, Tel: 0230.520.618, Mobil: 0745.480.875
Târgu Mureş: Str. Semănătorilor, Nr. 2/2, Parter, Tel: 0265.212.424, Mobil: 0749.082.679
Timişoara: Al. Actorilor, Nr. 4, Ap. 3, Tel: 0256.217.197, Mobil: 0745.061.947
Pentru orice întrebări, contactaţi-ne la:
anca.modan@pecef.ro
0745.076.993
www.audiolux.ro
Mulţumim
Ne face deosebită plăcere să anunţăm gestul nobil al firmei EUROLEGAL SRL, reprezentată prin Dr. ing. Antonius STANCIU, de a finanţa tipărirea, la Timişoara, a prezentei ediţii a revistei
„Bun venit în lumea sunetelor”, pentru care îi exprimăm recunoştinţa noastră şi calde mulţumiri.
De asemenea, Consiliul Director al Asociaţiei exprimă şi pe
această cale mulţumiri domnului Iulian DUMITRU pentru
realizarea unui bogat material fotografic şi filmat cu diferite ocazii.
Mulţumim, în mod deosebit, firmei MED-EL din Innsbruck, Austria, pentru sprijinul constant şi generos, de-a lungul anilor, acordat străduinţelor de implementare în România a unei proceduri complete de reabilitare a persoanelor suferinde de pe urma hipoacuziilor neurosenzoriale profunde bilaterale.
Editor:
Asociaţia persoanelor cu deficienţe de auz „Ascultă viaţa” cu sediul la Sibiu, Aleea Petuniei nr. 10, Scara A, ap. 11
Răspunderea pentru conţinut revine autorilor respectivi
Răspunderea pentru conţinutul articolelor nesemnate revine editorului
Tipărit la Timişoara
Printed in Romania
16
Bun venit în lumea sunetelor
(continuare din pagina 7)
Au realizat că, fiind uniţi pot rezolva mai repede problemele şi pot trece mai uşor peste greutăţi. În acest sens Asociaţia „Ascultă Viaţa” s-a îmbogăţit cu noi membrii, iar în cadrul asociaţiei s-au pus bazele unor noi proiecte care să sprijine atât recuperea, educarea şi integrarea şcolară a copiilor cu implant cohlear cât şi familiile acestora.
... dar şi timp de joacă
În timp ce părinţii au participat la aceste activităţi informative şi formative, copiii însoţiţi de profesorii psihopedagogi şi logopezi au participat la activităţi creativ-recreative. Prin aceste activităţi copiii au fost solicitaţi să înveţe jucându-se, dar şi să înveţe să se joace. Copiii aveau nevoie de acestă joacă organizată deoarece mult din timpul lor liber îl petrec la orele de reabilitare a auzului şi a limbajului. Ei au învăţat nu doar să se joace împreună, ci şi să se cunoască mai bine, să relaţioneze cu ceilalţi, şi până la urmă să fie prieteni. Chiar dacă aveau vârste diferite, toţi au fost fericiţi să constate că fiecare copil din tabară avea un aparat auditiv ca al lui. Astfel, s-au simţit, poate, pentru prima data la fel cu ceilalţi.
După cinci zile de activităţi intense părăsim tabăra, luând cu noi speranţa că anul viitor, când ne vom reîntâlni, proiectele începute undeva pe Valea Sadului se vor materializa în beneficiul copiilor, al părinţilor, dar şi al specialiştilor.
Prof. Mihaela Coca, director adjunct,
Prof. Alina Boca,
Prof. Bianca Nistor
joi, 24 februarie 2011
Metoda subliminala
Există o metodă care nu cere niciun efort, iar timp, doar puţin, sau aproape deloc. Această metodă este metoda subliminală. Ea poate fi folosită pentru modificarea unor stări anxioase, a blocajelor negative sau a obiceiurilor proaste. Cu metoda subliminală, dispunem de un instrument remarcabil. El nu necesită nici concentrare, nici voinţă. Aceasta figurează printre cele mai importante descoperiri în domeniul psihologiei.
Definiţia subliminalului
Subliminal înseamnă .ub pragul conştiinţei. De exemplu, imaginea subliminală este o imagine care nu poate fi văzută cu ochiul liber, dar pe care creierul nostru o percepe. Trebuie precizat faptul că majoritatea legislaţiilor actuale interzic acest gen de imagine în publicitate.
Un mesaj subliminal este un stimul (adică un agent susceptibil de a provoca o schimbare de comportament la subiectul observat) care nu este perceput în mod conştient decât de persoana care îl primeşte; el se află dincolo de nivelul conştient, dar excită foarte bine simţurile. Nu se cunosc încă în totalitate mecanismele puse în joc, dar se pare că, deşi efectuează fără încetare o triere a informaţiilor pe care le primeşte, creierul nu aplică acelaşi filtru la toate nivelurile de conştiinţă, astfel încât unele informaţii pot influenţa emoţiile fără ca organul cognitiv, creierul să aibă vreun acces.
Motivul pentru care mesajele trebuie să fie .ubliminale.este că, de vreme ce spiritul conştient nu îşi dă seama de mesaj, el nu poate să îl respingă, să-l critice sau să-l analizeze. Spiritul poate urma sugestia în mod natural.
Sugestiile subliminale acţionează la fel ca şi sugestiile hipnotice. Capacitatea de a ocoli partea critică a spiritului conştient este esenţială pentru a implanta noile sugestii pentru schimbări. De fapt, de fiecare dată când ne confruntăm cu o alegere, putem decide în mod conştient ce decizie să luăm, în funcţie de voinţa şi de dorinţele noastre. Totuşi, spiritul nostru inconştient nu are aceeaşi capacitate de analiză a informaţiei şi el acţionează în funcţie de datele pe care le-a primit ca şi cum ele ar fi adevărate. Este un fapt psihologic admis că suntem conduşi şi influenţaţi de toate impulsurile noastre inconştiente. Astfel, influenţând spiritul nostru inconştient prin sugestie, se pot manifesta schimbări puternice într-un mod foarte natural.
Subliminalul vizual
Într-un film, se poate înlocui, în fiecare secundă, una din imagini cu o imagine care nu are nici o legătură cu filmul (dat fiind faptul că există 24 de imagini pe secundă, aceasta nu va fi deci afişată decât 417/10.000 miimi de secundă). Astfel, unii realizatori de filme horror au folosit imagini ascunse, încorporate în imaginile reale, pentru a întări efectul de nelinişte (de exemplu în versiunea prelungită a filmului .xorcistul.de William Friedkin).
Imaginile subliminale sunt deci invizibile la o viteză normală. Ochiul nu le va putea vedea şi spectatorul nu se va întreba ce a fost acel lucru de pe ecran pe care l-a văzut pentru foarte puţin timp decât dacă ştie că există o imagine subliminală pe care să o caute şi asupra căreia să se concentreze. Numai atunci va putea să o întrezărească şi, chiar dacă nu a văzut-o înainte, acum, când ştie unde este, va putea să o vizualizeze.
Iată un singur exemplu, printre multe altele, de folosire a subliminalului vizual: în timpul alegerilor americane din anul 2000, s-a descoperit din întâmplare o imagine subliminală strecurată în spotul publicitar al lui George W. Bush. Această imagine subliminală conţinea o insultă .at.(şobolan, gunoi) atunci când spotul făcea referire la concurentul său, Al Gore. După spusele celor care au creat spotul ar fi fost vorba de o greşeală tehnică.Oricum ar fi, conform unui studiu condus de Joel Weinberger, de la Universitatea Adelphi din Statele Unite, acest spot putea creşte părerile negative ale alegătorilor împotriva candidatului vizat.
Link
Subliminalul auditiv
Există unele cercetări serioase care au dovedit, de mulţi ani deja, că percepţia subliminală este o realitate. Dixon în mod special, dar şi Mykel şi Daves, Ayres şi Clarck, cercetătorii Fundaţiei pentru cercetarea impresiilor subliminale (FRIS), au demonstrat acest lucru într-un mod foarte amplu. Teoria, simplă, a fost verificată. Dixon, într-un studiu referitor la acest subiect, distinge 4 zone de percepţie, în funcţie de intensitatea stimulului.
Subliminalul sonor nu se bazează pe durată, ca subliminalul vizual, ci pe intensitate. O frază, de exemplu, este difuzată la un nivel prea scăzut pentru a fi percepută în mod conştient. Totuşi creierul o înregistrează şi o decodează. Atunci când ascultăm o melodie care conţine mesaje subliminale, în general nu auzim decât melodia. Melodiile alese sunt la bază sintetizatori care formează pânze sonore fără rupturi evidente. Mesajul subliminal este pur şi simplu prezent la un nivel inferior celui de 20 sau 30 de decibeli, folosind efectul de mască bine cunoscut de la munca de cercetare a lui Wegel, Lane şi Fletcher. Acest procedeu interzice recunoaşterea conştientă a mesajului ascuns în spatele muzicii. O altă metodă este ca mesajele subliminale să fie înregistrate în zona de frecvenţă situată la limita percepţiei umane a auzului (între 14000 şi 20000 Hertzi). O altă tehnică este codarea mesajelor subliminale pe un zgomot alb.
În 1951, doctorul Hal Becker, şi-a început cercetările asupra efectelor sugestiei subliminale. Unul din studiile sale implica folosirea sugestiilor subliminale încorporate în sistemul audio al centrului medical Mc Donagh din Missouri. Testul său, care a durat şapte luni, a produs rezultate spectaculoase. Leşinurile datorate injecţiilor au scăzut la zero, numărul persoanelor care fumau în locaţiile personalului a scăzut cu 79%, iar accesele de stări proaste din sala de aşteptare suprapopulată au fost reduse cu aproape 60%. Aceste probleme au revenit la nivelurile anterioare atunci când mesajele subliminale au fost oprite, la sfârşitul studiului.
Pe 10 septembrie 1979 revista .imes.relata: .incizeci de magazine din Statele Unite şi Canada instalaseră un sistem subliminal pentru a evita furturile din raioane. Inventatorul său, doctorul Hal Becker, a suprapus pe muzica difuzată în magazine mesaje subliminale care sugerau să nu furi : .u sunt cinstit. Dacă fur voi fi prins şi trimis la închisoare..Furturile s-au redus cu 37%, economisindu-se 600 000 de dolari pe parcursul a nouă luni de folosire a sistemului..
Aplicaţiile subliminalului
Subconştientul acceptă şi produce în realitate orice sugestie care îi este prezentată, dacă ea este în acord cu convingerile voastre. Când sugestiile sunt pozitive, rezultatele sunt uimitoare.
Într-un studiu din 1980, doctorul Silverman a încorporat mesaje subliminale în tratamentul unei jumătăţi dintr-un grup de fumători care încercau să se lase de fumat folosind o terapie comportamentală. După o lună, la sfârşitul tratamentului, 66 % din grupul expus mesajelor subliminale deveniseră nefumători, în timp ce din cealaltă jumătate a grupului, neexpusă la mesaje subliminale, doar 13% se lăsaseră de fumat. Silverman afirma că observase efectul pozitiv al mesajelor subliminale în timpul stagiilor de afirmare de sine, la adolescenţii care urmau o psihoterapie, la studenţii care se aflau într-o terapie de grup, la alcoolicii care participau la programele Alcoolicilor Anonimi şi la persoanele care urmau o terapie împotriva fobiilor sau a excesului de kilograme.
Mesajele subliminale şi slăbitul
Cercetările lui Becker au dovedit că mesajele subliminale pot să influenţeze pierderea kilogramelor în plus cu rezultate uimitoare. În clinica sa, pacienţii au primit mesaje subliminale audio şi video ca parte a unui regim. O femeie a slăbit 50 de kilograme în 12 luni. Într-un studiu complementar, Becker a constatat că, după terminarea programului însoţit de subliminal, 50% din pacienţi şi-au menţinut cel puţin jumătate din kilogramele pierdute până la 2 ani, 23% şi-au menţinut între 75% şi 100% din kilogramele pierdute, iar 11% s-au mulţumit doar cu 25%. Rezultatul este mai bun decât cel al programelor de slăbire fără mesaje subliminale.
Mesajele subliminale şi şcoala
Volumul 29 din .ournal of Counseling Psychology.raportează un studiu făcut de doctorul Kenneth Parcker, psiholog la Queens College din New York. Proiectul de cercetare al doctorului Parcker a fost conceput cu scopul de a testa efectele mesajelor subliminale asupra şcolarităţii. Un grup de studenţi a primit un mesaj subliminal vizual, o frază simplă repetată de trei ori pe săptămână, înaintea cursurilor. Un alt grup (grup de control) din aceeaşi clasă nu a primit decât partea vizuală fără mesaj. Analiza grupului expus la mesaje subliminale a arătat o ameliorare semnificativă a rezultatelor şcolare, pentru că s-au obţinut note între B şi A, pe când grupul neexpus la mesaje subliminale a avut note între C şi B. Mai mult, după o lună, cei care primiseră mesajele subliminale reţinuseră mult mai bine lecţiile în comparaţie cu grupul de control.
Numeroase aplicaţii au dat rezultate pozitive, cum ar fi: relaxarea, atenuarea durerii, eliberarea de o sexualitate refulată, dobândirea unei gândiri pozitive, realizarea de performanţe sportive, încrederea în sine, reducerea depresiei, tratarea alcoolismului.Conflictul dintre emisferele creierului se află la originea problemelor existenţiale:
În timpul unei şedinţe de hipnoză, emisfera dreaptă este pusă la contribuţie, în timp ce stânga este .econectată.. Dacă un subiect îşi fixează un obiectiv (emisfera stângă), de exemplu să slăbească, iar în emisfera dreaptă există un scenariu negativ, el se va afla atunci într-o stare conflictuală. Dacă el doreşte să urmeze un regim, va începe să-i fie foame nejustificat, şi asta îl va împinge să mănânce mai mult. Emisfera stângă va încerca atunci să justifice acest comportament, astfel încât să păstreze coerenţa de personalitate. Acest fenomen de regăseşte în majoritatea obiceiurilor proaste şi a comportamentelor negative. El constă în conflictul dintre dorinţa de a face bine şi forţa iraţională care împinge spre eşec.
De exemplu, dacă observăm un depresiv, putem constata că depresia îi este susţinută de comportament: eliminarea activităţilor din timpul liber, a contactelor sociale, vizualizarea negativă a viitorului, lipsa de scopuri.
Chiar dacă emisfera stângă luptă să iasă din această stare, emisfera sa dreaptă, cu ideile şi cu schemele mentale pe care le conţine, îi modelează comportamentul.
Emisfera dreaptă este influenţabilă. E suficient să ne influenţăm emisfera dreaptă pentru a ne schimba comportamentele negative şi pentru a le înlocui cu obiceiuri de succes.
Această reprogramare a subconştientului se face destul de repede, cu ajutorul subliminalului.
Emisfera stângă (conştientul) nu este solicitată cu subliminalul şi informaţia dorită pătrunde direct în emisfera dreaptă.
Folosirea subliminalului:
- Sugestiile subliminale nu prezintă nici un pericol; chiar şi copiii pot beneficia de acestea;
- Nu ascultaţi subliminalul dacă nu aveţi chef;
- Ascultarea subliminalului în condiţii de relaxare optimizează rezultatul;
- Cel mai bun moment pentru ascultarea subliminalului este seara, înainte de culcare, sau dimineaţa, imediat după trezire, atunci când creierul se află în starea .lfa. Acest lucru se face pentru că visele voastre au toate şansele să fie orientate în sensul reprogramării pe care o doriţi.
- Acestea fiind spuse, ascultarea se poate face în orice moment şi oricât de des doriţi.( atenţie, nu trebuie să simţiţi saturaţie sau plictiseală).
- Nu vă programaţi niciodată subconştientul într-un mod exagerat pentru că riscaţi ca efectul să fie invers.
- În maşină, dacă CD-ul dumneavoastră cu subliminale este pe un fond de muzică de relaxare, folosirea acestuia se poate dovedi periculoasă pentru şofer.
- Pentru a obţine rezultate cu subliminalele nu trebuie să aveţi o atitudine negativă sau de neîncredere faţă de această metodă.
- Ascultarea subliminalului trebuie făcută la un nivel normal de putere sonoră.
- Programul trebuie ascultat în jur de 4 .6 săptămâni, minimum de 2 ori pe zi, (de mai multe ori poate accelera rezultatul) de preferinţă o dată înainte de culcare, iar în rest în funcţie de stare, de nevoi sau de timp.
- În funcţie de schimbările pe care le doriţi, unele se pot produce rapid, altora le poate lua mai mult timp; este important să continuaţi lucrul spre obiectiv până la obţinerea rezultatelor dorite.
Şi nu uitaţi niciodată că tot ceea ce spiritul conştient poate percepe se poate realiza, cu voinţă şi cu perseverenţă.
miercuri, 23 februarie 2011
Logoped clinician principal Tratez persoane cu accidente vasculare cerebrale
Logoped
Tratez persoane cu accidente vasculare cerebrale insotite de afazie sau disartrie )si la domiciliul acestora in sensul ca ma deplasez in orice localitate sau tara.Tratamentul este complex, intensiv,de scurta durata,ortofonic,psihoterapeutic si chimioterapeutic.
Experienta peste 30 de ani
vezi cazuri filmate pe
http://naghidorel-naghidorel.blogspot.com
tel 004 0749 237 637
TEST INTELIGENTA MENSA, http://mensa-romania.ro/data/test1/inst.html
http://mensa-romania.ro/data/test1/inst.html
marți, 22 februarie 2011
Lumina si sunet - Ghid clinic
Lumina si sunet - Ghid clinic
esoterism.ro
site de esoterism, metafizica si astrologie
--------------------------------------------------------------------------------
Metafizica
Astrologie
Articole diverse
Comunicari
Consultatii
Modalitati plata
Servicii online
Oracol Sabian
Linkuri
Despre mine
--------------------------------------------------------------------------------
English version
Angels
Astrology
Dictionnary
Energetic Healing
Legends
Lost Civilizations
Magic
Metaphysics
Mysteries
Natural Therapies
Recommendations
Religion
Sabian Oracle
Science
Secret Societies
Spiritual Beings
Spiritual Paths
Traditions
UFO and Aliens
--------------------------------------------------------------------------------
Lumina si sunet
Lumina si sunet - Ghid clinic
de Thomas Budzynsky, Ph. D.
Lumina si sunet - Cercetari selectate
Exista un numar substantial de dovezi care sprijina tehnologia de lumina si sunet (L/S) Cu siguranta acest camp de cercetare creste rapid si ca rezultat al proliferarii noilor dispozitive comerciale, apar reportaje din abundenta in presa. Hutchinson (1990) si-a dedicat aproape intreg volumul 1, cercetarii acestei probleme a luminii si sunetului, in incitantul sau jurnal, MEGABRAIN REPORT.
Primele observatii
Asa cum observa Hutchinson, oamenii de stiinta din vechime erau fascinati de fenomenul luminilor care palpaie. Apuleius a experimentat in 125 e.n. cu lumina care palpaie produsa de invartirea unei roti de olarit, descoperind ca ar putea pune in evidenta un tip de epilepsie. Ptolemeu a studiat in anul 200 e.n. fenomenul de palpaire generat de lumina solara printre spitele unei roti care se invarte.
El a observat ca patternurile si culorile apareau in ochii observatorului si ca aparea un simtamant de euforie. Psihologul francez Pierre Janet, unul dintre primii care a raportat o procedura de ,,rescripting”, a observat ca pacientii din Spitalului Salpetriere din Paris prezentau reduceri ale isteriei si o relaxare crescuta atunci cand erau expusi la lumini care palpaie.
Asa cum sublinia Hutchinson, autoritatea in materie de samanism si antropologie Michael Hamer a spus ca ,,instrumentele de baza pentru a intra in starea samanica a constiintei sunt tobele si zanganitul.” Hamer a observat de asemenea ca frecventele batailor de toba din domeniul theta (aratate pe EEG) predominau in timpul procedurilor de initiere. Mai mult, combinatiile de sunet ritmic si palpaire de lumina erau folosite de catre antici pentru a induce transa.
in ani 30 si 40 oameni de stiinta precum W. Gray Walter si altii au folosit lumini stroboscopice electronice puternice si noi echipamente EEG pentru a modifica activitatea cerebrala producand stari asemanatoare transei, de profunda relaxare si imagerie intensa. Hutchinson a observat ca cercetarea lui Walter a dus la cresterea atentiei unui numar de artisti inclusiv a lui William Burroughs.
Ei au dezvoltat un dispozitiv de palpaire pe care l-au denumit ,,Dreamachine” cu care subiectii au raportat lumini orbitoare de o nepamanteasca stralucire si culoare. De la imagini geometrice frumoase care semanau cu mandalele imaginea se putea dizolva in imagini individuale si scene dramatice asemanatoare celor din visele colorate.
in timpul perioadei tulburi a anilor 60-70 interesul pentru producerea starilor modificate de constiinta fara droguri a proliferat pe langa cea data de droguri. EEG de stare alfa cu feedback al dr. Joe Kamiya de la Langley-Porter Neuropsychiatric Institute din San Franciso a ajutat la aparitia erei feedback-ului.
Altii au gasit efecte asemanatoare psihedelice in combinatiile de lumina si sunet si in numeroase cluburi de noapte au inceput sa foloseasca stroboscoape pentru a accentua efectele muzicii de dans. Oamenii de stiinta au continuat investigatia lor asupra luminii si sunetului, examinand fenomenele de sincronizare emisferica si ,,entrainment” EEG.
Jack Scwarz, cunoscut pentru demonstratiile sale in ceea ce priveste controlul mintii constiente asupra raspunsurilor autonome, a dezvoltat ISIS, un dispozitiv care folosea sunete ritmice si lumini de frecventa variabila in ochelari cu leduri (goggles) pentru a produce anumite stari mentale. Un alt explorator contemporan al fenomenului Lumina/Sunet a fost Richard Townsend, care in 1973 a publicat o descriere a unui dispozitiv cu lumina inclusa in ochelari cu leduri pentru ,,entrainment” vizual. Seymour Charas, un om de stiinta de la City College din New York, a obtinut in 1974 primul patent pentru un dispozitiv Lumina/Sunet, dar conform lui Hutchinson (1990), nu a fost produs niciodata.
Avansurile tehnologice in microelectronica din anii 80 au oferit posibilitatea unui numar de inventatori sa dezvolte programe variate de schimbare a frecventei luminii si sunetului si a modulatiei intensitatii luminoase.
Observatii ale cercetarilor clinice
in 1980, la clinica din Denver, a fost studiat un dispozitiv comercial de Lumina si Sunet si asa cum mentiona Michael Hutchinson in cartea sa MEGABRAIN (1986), s-a observat ca folosirea acestui dispozitiv ducea la cresterea inductiei hipnotice, producand stari de ameteala, hipnagogice (caracterizate de frecvente cerebrale theta) si uneori la aparitia imaginilor holografice intense.
Acest dispozitiv a facilitat ,,recuperarea inconstientului” in timpul procedurilor de ,,rescripting”. Frecventele din spectrul inferior al undelor theta (3-6 Hz) pareau ca ajuta la rechemarea memoriei din perioada copilariei. Aceste imagini au fost folosite in urmatoarea sesiune terapeutica pentru a ajuta la descoperirea si rescrierea materialului traumatic.
O procedura care s-a parut a fi folositoare a fost aceea de a prezenta clientului sugestii inregistrate pe o caseta audio in timpul sesiunii de Lumina si Sunet. Caseta a inceput cu mesaje de nivelul subliminal care gradat au fost redate cu volum mai mare devenind supraliminal dupa 10 minute. Dupa aceea mesajele au continuat sa fie redate cu volum usor crescator pana cand au ajuns la un nivel confortabil de ascultare. Mai mult, dispozitivul de L/S a fost de ajutor in facilitarea undelor theta observate pe EEG in timpul sesiunilor de invatare crepusculara.
in acea vreme (1980) a fost atrasa atentia asupra folosirii acestei tehnologii deoarece oferea posibilitatea aducerii la suprafata a materialului mental reprimat. De aceea se atrage atentia ca daca apar astfel de manifestari subiectul trebuie neaparat sa se sfatuiasca cu un cadru competent specializat in sanatate mintala pentru a capata ajutor in integrarea materialului reprimat care iese la suprafata in mintea constienta.
Michael Hutchinson scria in Megabrain ca un alt doctor clinic care a gasit dispozitivele de L/S folositoare la vremea aceea ea fost dr. Roman Chrucky – Director Medical al North New Jersey Development Center din Totowa, New Jersey. El a descoperit ca masina avea un efect puternic tranchilizant care dura 2-3 zile. El a observat de asemenea ca dispozitivul imbunatatea inductia hipnotica si sugestibilitatea in general. Dr. Churcky a observat ca folosirea L/S facilita aparitia gandurilor creative.
Dr. Gene Brockkopp (1984), un cercetator din New York, a descoperit ca dispozitivul de L/S producea efecte dramatice la unii subiecti. El a consultat cercetarea de la acea vreme (inceputul anilor 80) care includea stimularea fotica si auditiva a creierului, constiintei si diferentierii emisferice, facuta pe patternuri EEG si variabile de personalitate precum si asupra efectelor de comportament date patternurile de stimuli indusi. Una dintre observatiile sale a fost aceea ca coerenta patternului EEG de inalta frecventa este aparent legata de functionarea intelectuala crescuta.
Aceasta a dus la concluzia ca daca dispozitivul L/S creeaza sau faciliteaza coerenta el ar putea duce la cresterea functionarii intelectuale. Dr. Brockopp a observat de asemenea ca atunci cand se experimenteaza o anumita stare a undelor cerebrale, invatata si practicata pe o perioada de timp, ea rezista. Hutchinson (1986) observa ca acest lucru ar putea explica de ce dispozitivul L/S pare sa aiba un efect cumulativ, astfel ca dupa o serie de experiente cu L/S utilizatorii par sa produca mai usor starea dorita caracterizata de respectivele unde cerebrale.
Asa cum s-a observat de catre Hutchinson (1990), Bruce Harrah-Conforth, Ph. D. de la Universitatea Indiana a intreprins un studiu al unitatii de L/S numita MindsEye Plus si a raportat ca, comparativ cu un grup de control care a ascultat sunet caracterizat de zgomot ,,roz”, grupul stimulat prin L/S a aratat schimbari dramatice in pattern-urile EEG, raspunzand frecventei dispozitivului de L/S. Participantii au prezentat de asemenea dovezi ale sincronizarii emisferice.
Dr. Harrah-Conforth, intr-o scrisoare catre Raportul Megabrain (Volumul 1, nr. 2), scrie: ,,Am putine dubii ca tehnologia de ,,entrainment” a creierului este un mijloc foarte eficient de a induce schimbari in constiinta. Entrainmentul creierului a facilitat experientele intregului creier.” Concluzionand, Harrah-Conforth scrie: ,,...indiciile preliminare sunt puternice si anume ca aceasta tehnologie nou dezvoltata va revolutiona profund conceptele despre si interactiunea cu constiinta noastra... Evolutia constiintei umane este un proces tangibil manipulabil. Putem controla destinul nostru. Se pare ca entrainmentul creierului va fi printre tehnologiile care ne vor duce pe acest drum.”
Schimbarea frecventei undelor cerebrale produce schimbari la nivelul raspunsurilor musculare si autonome?
Raspunsul este da. Exista diferente individuale majore in gradul de corelatie dintre raspunsurile musculare si autonome si EEG.
La un arousal inalt si la unul scazut gradul de corelatie creste. Totusi, in general, scaderea frecventa EEG produce un raspuns de relaxare. Mai mult, coborand frecventa catre domeniul alfa inferior si apoi catre theta se produce o modificare in constiinta. Mai precis, majoritatea indivizilor castiga experienta unui proces de gandire al constiintei mai linistit sau incetinit in functie de scaderea frecventei alfa.
Anumiti indivizi pot prezenta ceea ce se numeste ,,raspuns gardian”. Acesta se refera la mentinerea unuia sau a mai multor raspunsuri la un nivel inalt de arousal in timp ce celelalte raspunsuri scad odata cu instalarea unei relaxari mai adanci sau a unui arousal mai mic. De aceea clientul mentine o masura completa a constiintei in timp ce aspectul fiziologic se relaxeaza. Raspunsul gardian apare cel mai adesea la acei indivizi care, la un anumit nivel, se tem de pierderea alegerii odata cu scaderea arousalului. Pentru acesti indivizi o adancire a starii de relaxare inseamna o vulnerabilitate crescuta si o posibila dauna.
Asemenea indivizi pot arata rezistenta sub mai multe forme:
1. aratand un raspuns gardian
2. spasme bruste sau socuri mioclonice
3. senzatii bruste de panica
4. rasete
5. Mentinerea frecventelor primare EEG beta chiar si atunci cand frecventa L/S scade, sau pe un nivel ceva mai adanc, mentinandu-se frecventa undelor alfa desi frecventa L/S scade catre theta
6. Senzatii de greata sau alte simptome fizice aversive
7. Comentarii verbale intermitente
8. Plangeri despre unele aspecte ale L/S, scaun, sau alte aspecte ale mediului inconjurator imediat
9. Facand comentarii ridicole despre procedura
10. Mancarime neobisnuita sau senzatii de durere
11. Experimentand imagerie infricosatoare din interior
12. Nevoia de a merge la dormitor dupa ce a inceput sesiunea
13. Aratand vina sau frica din cauza credintelor religioase
14. Avand o minte pe fuga sau prezentand ganduri de constrangere
Cercetari preliminare in tulburarea ADDH (Attention Deficit Disorder Hyperactive) – Tulburare cu deficit de atentie si hiperactivitate
La intalnirea anuala din 1991 a AAPB (Association of Applied Psychiphysiology and Biofeedback) din Texas, Harold Russell, Ph. D, a raportat noile cercetari care au scos in evidenta faptul ca frecventele beta (18-21 Hz) ale L/S pareau sa imbunatateasca functionarea cognitiva a copiilor cu tulburari cu deficit de atentie si hiperactivitate.
Acesti copii prezinta cantitati peste normal de unde theta si mai putin decat nivelul normal de unde beta. Mai mult, dr. Russell a observat cercetarea dr. Marion Diamond care, in cartea sa ,,Enhancing Heredity” (1988), a aratat ca stimularea senzoriala a creierului sobolanilor a dus la cresterea dendritelor creierelor acestora. Aceste schimbari pot avea loc la toate varstele animalului: de la stadiul de embrion la cel de adult foarte varstinc.
Russell si asociatul sau Hohn Carter au descoperit ca antrenarea emisferei corticale mai slabe functional a studentilor a arat diferente mai mari de 10 puncte in scorurile de vorbire si cele de performanta ale testului de IQ WAIS. Astfel, daca un student a prezentat un scor verbal mai slab si i s-a oferit stimulare cu frecvente beta aplicate emisferei stangi, acesta si-a imbunatatit semnificativ scorul dupa 30 de sesiuni de antrenare a cate 40 minute.
in contrast, un copil cu un scor mai mic la performanta poate fi antrenat cu L/S aplicate emisferei drepte. Antrenarea subiectilor cu emisfere inalt performante nu a dus la o crestere a performantei pe acea scala. Copiii au folosit de asemenea o caseta audio pentru relaxare acasa in fiecare noapte.
Russell a concluzionat ca probabil stimularea L/S ar putea fi combinata cu biofeedback-ul EEG pentru antrenarea copiilor cu ADDH pentru o autoreglare a starilor potrivite in ceea ce priveste undele cerebrale.
Antrenarea cu unde cerebrale alfa-theta si nivelele de beta-endorfina la alcoolici
Eugene Peniston si Paul Kulkosky, Universitatea Colorado, Pueblo
Un program de antrenament de biofeedback cu unde cerebrale alfa-theta a fost aplicat ca o tehnica noua de tratament alcoolicilor cronici. Urmata de o faza de preantrenare de biofeedback de temperatura, subiectii au facut un antrenament de 15 sesiuni a cate 30 minute de biofeedback alfa-theta.
in comparatie cu grupul de control de nealcoolici si cu un grup de control tratat in mod traditional, alcoolicii care au primit antrenament al undelor cerebrale au aratat imbunatatiri semnificative in procentajele inregistrarilor in ritmurile alfa si theta si amplitudini ale ritmului alfa crescute. Alcoolicii care au primit antrenare a undelor cerebrale au prezentat o crestere graduala a ritmurilor alfa si theta de-alungul celor 15 sesiuni experimentale. Acesti alcoolici tratati experimental au prezentat reduceri ale depresiei auto-asistate (Beck's Depression Inventory) in comparatie cu grupurile de control.
Alcoolicii care au primit tratament standard (abstinenta, psihoterapie in grup, antidepresive) au prezentat o crestere semnificativa a nivelurilor de beta-endorfine. Aceasta neuropeptida este un indicator al stresului si un stimulant al ratiei calorice (de ex. etanol).
Aplicarea tratamentului undelor cerebrale, unei terapii de relaxare, reiese ca contracareaza cresterea nivelelor de beta-endorfine observata in grupul de control. Dupa 13 luni, datele indicau preventia sustinuta a recidivei la alcoolicii care au incheiat antrenamentul cu unde cerebrale alfa-theta.
Introduceti termenii de cautare Trimiteti formularul de cautare
--------------------------------------------------------------------------------
Articolele si materialele de pe acest site pot fi preluate si publicate pe alte site-uri dar numai cu specificarea sursei si adaugarea unui link catre www.esoterism.ro
--------------------------------------------------------------------------------
Acasa | Metafizica | Astrologie | Consultatii cu PLATA | Servicii | Plata | Diverse | Comunicari | Linkuri | Despre mine
0 hearts | Leave a comment - No comments |
#Posted on Wednesday, 25 February 2009 at 12:14 PM
Terapia cu stimuli electrici ar putea ajuta persoanele paralizate sa miste din nou
Terapia cu stimuli electrici ar putea ajuta persoanele paralizate sa miste din nou
astăzi, 11:22
Cativa cercetatori din Toronto, Canada, efectueaza teste pe pacienti cu paralizie folosind un dispozitiv care stimuleaza electric partile paralizate sa miste din nou.
Dispozitivul emite pulsuri electrice de intensitate scazuta care stimuleaza muschii pacientului sa miste. Dupa mai multe repetitii se presupune ca sistemul nervos reinvata miscarea partii paralizate si, dupa ceva timp, sa reuseasca sa activeze singur tesutul muscular fara ajutorul dispozitivului.
Conform rapoartelor acestor cercetatori, sistemul se pare ca functioneaza si este mai eficient decat fizioterapia conventionala, desi in unele cazuri pacientul si-a imbunatatit conditia aplicand atat terapia cu stimuli electrici cat si fizioterapie.
Testele au fost efectuate pe un numar de 21 de pactienti care nu erau capabili sa apuce si sa ridice un obiect. Toti au primit timp terapie de reabilitare conventionala cinci zile pe saptamana, timp de opt saptamani. Dintre acestia, 9 pacienti au mai facut cate o ora pe zi tratament cu stimuli electrici in timp ce restul de 12 au mai suplimentat cu o ora de tratament conventional.
Pacientii asupra carora a fost aplicat numai tratamentul conventional, au recunoscut o usoara imbunatatire a starii lor insa cei care au complementat cu terapia electrica au constatat imbunatatiri de 3 ori mai bune a starii lor de paralizie.
"Acest studiu dovedeste ca prin stimularea nervilor periferici si a tesutului muscular, poti sa reinveti creierul " declara conducatorul grupului de cercetatori, Dr.Milos R. Popovic.
Daca rezultatele vor fi in continuare pozitive in testele efectuate de acestia, s-ar putea ca in viitorul foarte apropiat sa existe un tratament impotriva pacientilor cu paralizie si sa nu mai constituie un handicap permanent ci doar un termen de vindecare.
- Articol
- Video
- Foto
- Comenteaza
- Sondaj
- Alte stiri
- Desi este paralizat, a reusit sa castige un concurs de dans national! (Video)
- eLEGS transforma scaunul cu rotile in istorie (Foto & Video)
- Barbatul care a invins moartea cu o clipire
- Danielle Lloyd, la un pas de sinucidere!
- Vremea
- Astazi: NinsoareVezi prognoza pe 15 zile
max | min
-1°C | -1°C
- Horoscop
Dragoste: Daca nu ai intalnit inca marea dragoste este posibil ca astazi sa se intample, intr-un...- Vezi mai multe informatii despre zodia ta
- Clipul zilei
Gagicile stiu sa se bata ca-n Street Fight
- PROMO
- Jocul zilei
Mogo Mogo
- DEZBATERE
Un grup de cercetatori din Canada a descoperit o cale prin care poate ajuta persoanele cu paralizie sa isi foloseasca membrele, folosind terapia cu stimuli electrici.
Dispozitivul emite pulsuri electrice de intensitate scazuta care stimuleaza muschii pacientului sa miste. Dupa mai multe repetitii se presupune ca sistemul nervos reinvata miscarea partii paralizate si, dupa ceva timp, sa reuseasca sa activeze singur tesutul muscular fara ajutorul dispozitivului.
Conform rapoartelor acestor cercetatori, sistemul se pare ca functioneaza si este mai eficient decat fizioterapia conventionala, desi in unele cazuri pacientul si-a imbunatatit conditia aplicand atat terapia cu stimuli electrici cat si fizioterapie.
Testele au fost efectuate pe un numar de 21 de pactienti care nu erau capabili sa apuce si sa ridice un obiect. Toti au primit timp terapie de reabilitare conventionala cinci zile pe saptamana, timp de opt saptamani. Dintre acestia, 9 pacienti au mai facut cate o ora pe zi tratament cu stimuli electrici in timp ce restul de 12 au mai suplimentat cu o ora de tratament conventional.
Pacientii asupra carora a fost aplicat numai tratamentul conventional, au recunoscut o usoara imbunatatire a starii lor insa cei care au complementat cu terapia electrica au constatat imbunatatiri de 3 ori mai bune a starii lor de paralizie.
"Acest studiu dovedeste ca prin stimularea nervilor periferici si a tesutului muscular, poti sa reinveti creierul " declara conducatorul grupului de cercetatori, Dr.Milos R. Popovic.
Daca rezultatele vor fi in continuare pozitive in testele efectuate de acestia, s-ar putea ca in viitorul foarte apropiat sa existe un tratament impotriva pacientilor cu paralizie si sa nu mai constituie un handicap permanent ci doar un termen de vindecare.
- Autor:
- Aurel Galice
- Sursa:
- Toronto Rehab
- Sursa-foto:
- Ubergizmo
luni, 7 februarie 2011
duminică, 6 februarie 2011
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
ALEX
